În 2026, infractorii cibernetici folosesc metode din ce în ce mai sofisticate pentru a înșela utilizatorii. Dacă în trecut fraudele online erau ușor de recunoscut, astăzi acestea utilizează inteligența artificială, videoclipuri deepfake, site-uri care imită perfect pagini oficiale și apeluri telefonice aparent legitime.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), băncile și alte instituții avertizează periodic asupra unor noi campanii de phishing și investiții false, iar numărul tentativelor de fraudă rămâne ridicat.

În acest ghid vei afla care sunt cele mai periculoase escrocherii online din România și ce măsuri poți lua pentru a nu deveni victimă.

1. Escrocheriile cu investiții false și videoclipuri Deepfake

Aceasta este una dintre cele mai periculoase fraude din 2026.

Escrocii creează reclame sponsorizate pe Facebook, Instagram sau alte platforme sociale, folosind videoclipuri generate cu inteligență artificială în care apar persoane publice sau reprezentanți ai unor instituții cunoscute.

Aceste reclame promit:

• câștiguri garantate;
• profituri rapide;
• investiții fără risc;
• platforme „aprobate” de autorități.

În realitate, utilizatorii sunt direcționați către site-uri false, unde li se solicită date personale și transferuri de bani. BNR a avertizat inclusiv asupra unor videoclipuri deepfake care folosesc imaginea guvernatorului Mugur Isărescu pentru a promova investiții inexistente.

Cum te protejezi

• Nu investi doar pentru că ai văzut o reclamă.
• Verifică dacă platforma este autorizată.
• Fii suspicios față de promisiunile de profit garantat.

2. SMS-urile false care par trimise de instituții

Tot mai mulți români primesc SMS-uri care par a proveni de la:

• Ghiseul.ro;
• firme de curierat;
• bănci;
• ANAF;
• Poliție.

Mesajele conțin un link către o pagină falsă unde utilizatorii sunt invitați să introducă date personale sau bancare.

DNSC a avertizat în 2026 asupra unei campanii de SMS-uri false care imitau Ghiseul.ro și notificau victimele despre presupuse amenzi restante.

Semnale de alarmă

• URL ciudat;
• greșeli gramaticale;
• solicitarea urgentă a plății;
• amenințări cu blocarea contului.

3. Phishing prin e-mail

Phishing-ul rămâne una dintre cele mai eficiente metode de atac.

Primești un e-mail aparent trimis de:

• bancă;
• Microsoft;
• Google;
• PayPal;
• Amazon.

Mesajul îți cere să îți confirmi parola sau să introduci datele cardului.

În realitate, toate informațiile ajung direct la atacatori.

4. Fraude pe WhatsApp

WhatsApp este una dintre platformele preferate de escroci.

Cele mai întâlnite metode sunt:

• “Salut, acesta este noul meu număr”;
• cereri urgente de bani;
• coduri de verificare;
• linkuri către premii false.

Niciodată nu transmite codurile de verificare primite prin SMS.

5. Escrocherii pe Facebook Marketplace

Atacatorii publică anunțuri cu:

• telefoane foarte ieftine;
• laptopuri premium;
• console PlayStation;
• biciclete electrice.

După ce victima plătește avansul, vânzătorul dispare.

Uneori cumpărătorii primesc și linkuri către pagini false pentru plata transportului.

6. Magazine online false

Aceste site-uri apar frecvent în perioadele cu reduceri.

Au:

• logo-uri copiate;
• produse foarte ieftine;
• domenii asemănătoare magazinelor reale.

După plată:

• produsul nu este livrat;
• cardul poate fi compromis;
• magazinul dispare.

7. Apeluri telefonice false (Spoofing)

O metodă din ce în ce mai utilizată este spoofing-ul.

Pe ecran apare numărul unei bănci sau al unei instituții oficiale.

Persoana de la telefon pretinde că:

• există tranzacții suspecte;
• trebuie să confirmi identitatea;
• trebuie să instalezi o aplicație.

Scopul este obținerea datelor bancare sau accesul la dispozitiv. DNSC avertizează că atacatorii pot afișa un număr aparent legitim pentru a inspira încredere.

8. Falsul suport tehnic Microsoft

Primești un mesaj că:

• PC-ul este infectat;
• Windows este blocat;
• trebuie să suni urgent.

După apel, escrocii cer instalarea unui program de control la distanță.

Astfel pot accesa calculatorul și chiar conturile bancare.

Microsoft nu contactează utilizatorii în acest mod.

Cum recunoști o tentativă de fraudă

Fii atent dacă observi:

• promisiuni de câștig rapid;
• solicitări urgente;
• linkuri suspecte;
• greșeli de exprimare;
• cereri de parole sau coduri;
• presiune pentru a lua o decizie imediată.

Ce faci dacă ai căzut victimă

Dacă ai introdus date bancare sau ai transferat bani:

1. contactează imediat banca;
2. blochează cardul;
3. schimbă parolele;
4. activează autentificarea în doi pași;
5. raportează incidentul către DNSC și Poliția Română.

O reacție rapidă poate limita pierderile și crește șansele de recuperare a fondurilor.

Cum te protejezi în 2026

✔ Activează autentificarea în doi pași.

✔ Folosește parole unice.

✔ Actualizează permanent Windows și aplicațiile.

✔ Verifică adresa site-urilor înainte de autentificare.

✔ Nu instala aplicații recomandate telefonic.

✔ Nu trimite niciodată codurile primite prin SMS.

✔ Verifică informațiile din surse oficiale înainte de a face plăți.

Concluzie

Escrocheriile online evoluează constant și devin tot mai convingătoare datorită inteligenței artificiale și tehnicilor moderne de inginerie socială. Cea mai bună metodă de apărare rămâne prudența: verifică întotdeauna sursa mesajelor, evită deciziile luate în grabă și nu divulga informații sensibile fără o verificare atentă. O atenție sporită poate face diferența între o simplă tentativă de fraudă și o pierdere financiară importantă.

FAQ (Schema FAQ)

Ce este phishing-ul?
Phishing-ul este o metodă de fraudă prin care atacatorii încearcă să obțină parole, date bancare sau alte informații personale folosind e-mailuri, SMS-uri sau site-uri false.

Care este cea mai întâlnită escrocherie online în România?
În 2026, printre cele mai frecvente se numără investițiile false promovate prin reclame și videoclipuri deepfake, SMS-urile care imită instituții oficiale și fraudele de pe Facebook Marketplace.

Ce trebuie să fac dacă am introdus datele cardului pe un site fals?
Contactează imediat banca, solicită blocarea cardului, schimbă parolele conturilor afectate și raportează incidentul către autoritățile competente.